Secretul celei mai sinistre scene de film. Ce este, de fapt, muzica din filmul "Eyes Wide Shut"
"S-a uitat in ochii mei si a spus 'Sa facem muzica pentru sex!'. M-am gandit ce naiba este muzica pentru sex? Este Barry White?", isi aminteste razand compozitoarea Jocelyn Pook, care a lucrat cu Stanley Kubrick pentru coloana muzicala a filmului "Eyes Wide Shut" din 1999.
Initial cei doi s-au oprit la muzica clasica. Au optat pentru "Suite for Variety Stage Orchestra" a lui Sostakovici pentru muzica de inceput. Alte piese clasice folosite au fost ciclul la pian "Musica ricercata" a lui Gyorgy Ligeti, "Nuages Gris" a lui Franz Liszt si "Requiem" de Mozart.
Asta pana cand regizorul a auzit cea mai ciudata melodie a lui Pook si i-a propus sa o adapteze pentru pelicula sa.
Asa ca, pentru cea mai cunoscuta scena din film, cea a orgiei, au folosit piesa "Backwards Priests" a lui Pook, ce contine o Sfanta Liturghie a Bisericii Ortodoxe Romane, inregistrata intr-o biserica din Baia Mare si redata invers, de la sfarsit spre inceput. Redenumita ulterior "Masked Ball", piesa l-a facut pe regizor sa ceara alte piese la fel de "ciudate", rugaminte la care compozitarea i-a raspuns cu alte patru compozitii.
"Da, acea muzica e amenintatoare si aduce neliniste, dar am vrut valuri care sa creeze aceasta magie astfel incat atunci cand preotul atinge cea mai inalta nota sa transporte spectatorul intr-un loc frumos", a spus Pook.
Compozitoare spune ca "Masked Ball", la fel ca o mare parte din muzica ei, incearca sa preia durerea, sa faca drum prin intuneric. Succesul melodiei a fost initial perceput ca o declaratie muzicala despre homofobie in Biserica Catolica. Pook a fost acuzata ca a "lucrat primitiv" si ca inversand vocile preotilor inregistrati pe caseta, a transformat ceva ceresc intr-un mesaj despre masculinitatea toxica.
“Eyes Wide Shut” a fost ultimul film a lui Kubrick, de vreme ce el a murit la patru zile dupa ce le-a aratat celor de la Warner Bros. montajul final. La fel ca si cu alte filme ale lui Kubrick, criticii au devenit mai pozitivi fata de pelicula odata cu trecerea anilor.